Readucere aminte !

Ceea ce scriu nu este o noutate ci readucere aminte pentru cei neexperimentati.
Acum este perioada in care multi crescatori au pus pasarile la pereche ,altii au facut acest lucru ,mult mai devreme ,chiar in luna ianuarie si altii o vor face mai tarziu.
In oul de porumbel  pot fi gasite diverse microorganisme consecutive infectiilor din cursul formarii oualor, infectiilor oviductului sau / si contaminarii cojii oului, inainte si / sau dupa ouat cu materii fecale infectate, in special.
Infectiile datorate materiilor fecale penetreaza coaja oului in cursul pasajului oului prin cloaca sau dupa ce oul a fost depus in cuib. De fapt selectia se poate incepe deja cand puii sunt in ou.Ouale care nu sunt perfect netede ,ci sunt zgrunturoase si poroase ,daca puii nu mor in ou,în majoritatea cazurilor va ecloza o pasare slaba, rareori sau niciodata o pasare cu vitalitate, nici chiar daca ea este din cei mai buni porumbei ai tai. Ouale trebuie sa fie lucioase, la fel ca porumbeii sanatosi.
La debutul si in timpul sezonului de ouat, porumbeii reproducatori trebuie sa fie in cea mai buna stare de sanatate pentru ca progeniturile lor sa se dezvolte armonios si sa fie apti de performanta.Se pot gasi in ou: virusuri, bacterii, micoplasme, chlamidia si fungi, care pot conduce la moarte embrionara sau la moartea prematura a puilor.Starea de sănătate si mentinerea ei, aceasta trebuie să fie una ireprosabila.
Degeaba credeti ca viitori pui vor castiga locuri fruntase pe viitor dacă de fiecare dată se întoarce cu vreo infectie. Asta costă bani pentru tratare, timp pentru refacere si pe deasupra acestea pot fi si transmise descendentilor. Pentru două dintre acestea se poate face ceva dar timpul nu mai poate fi recuperat.
Deasemeni sa nu uitati ca puii care ies din ou si nu au puf abundent si au buricul lung ,ca un mat ,vor fi puii care nu o sa se desvolte armonios ,niciodata .Acest fapt se poate datora ori salmonelei ,ori la pasarile tinere care inca nu au experienta clocitului si astfel ouale nu sunt suficient de incalzite pentru ecluzare.Buricul trebuie sa fie imediat cand puisorii au iesit din ou ,sa fie un punct albicios ,plat pe suprafata abdomenului.
Puii care întotdeauna piuie în cuibar, aceasta se poate datora tricomonozei.În general puii pe care îi auzi piunind prea mult nu sunt buni. Sunt porumbei fara viitor.De asemenea puii care în cuibar sunt uzi si asternutul din cuib la fel este ud. Asta se datoreste faptului ca parintii beau multa apa ,avand ceva rau cu digestia , ori tricomonade ,ori coccidii. Daca puii stau permanent in mizeria lor ,nefiind capabili sa expulzeze excrementele in afara ciubarului , inseamna ca nu sunt suficient de puternici.
Multi crescatori incepatori, nu tin seama de dimensiunea picioarelor la pui atunci cand ii ineleaza . Daca puii de aceeasi varsta cu ei au picioarele subtiri , puii acestia niciodata nu vor avea vitalitate si niciodata nu vor fi pasari puternice .
Tot din cuib daca anumiti pui nu sunt acoperiti complet cu pene pe umeri si au tendinta sa fie si intoarse ,in comparatie cu ceilalti pui de varsta lui,care au penele mult mai compacte ,acesti pui cu crestere lenta ,le lipseste vitalitatea .
Multi cred ca daca puii in cuib sunt mari si grei ( grasi) atunci cand sunt intarcati si nu sunt capabili sa urce nici pe odihnitoarele de jos , sunt porumbei puternici,in schimb ceilalti deja au iesit afara la zbor.Confuzia o fac multi ,intre muschi si grasime mai ales atunci cand vorbim despre pui.
Astfel de pui ,nu vor fi niciodata pasari pentru distanta lunga ,crezand ca sunt pui puternici. Pasarile puternice din ziua de astazi ,sunt pasari mai mici cu o talie mijlocie si mai usori.
Lasand pui in viata cu probleme,din start ,numai pe considerentul ca provin din parinti celebrii ( speciali) ,este o mare greseala ,niciodata un astfel de porumbel nu a fost bun.O sanatate buna ,este lucrul principal pe care-l astepti de la porumbeii tai , indiferent de varsta .
Nu te uita primadata in caiet sa vezi cine sunt parintii ,pentru a elimina acest pui ,ci fa invers ,nu corespunde ,sacrifica-l ,apoi poti sa te uiti si-n caiet si sa faci insemnarile pentru observatii.
Daca in trecut, majoritatea campionilor intarcau puii la 4 saptamani ,astazi intarcatul puilor il fac imediat dupa 3 saptamani( 25 de zile),cu doua scopuri ,unul de a nu fotra parintii, hranirea puilor oboseste ,in special pe cei batrani si in al doilea rand pentru a depista puii nevoiasi, care inca mai cer de mancare ,cerand mancare de la alti pui de varsta lui.Un alt avantaj este ca intarcarea lor la o varsta frageda ,ii face mai blanzi.
Un alt motiv pentru intarcarea lor timpurie ,este pentru selectie ,vei afla in curand care sunt puii bolnaviciosi, pui fara viitor.
Dupa intarcare lotul de pui sa fie pus separat de maturi si sa fie antrenat separat de ei chiar si in jurul crescatoriei nu eliberati maturii in acelasi timp cu puii,maturii au tendinta de a zbura mai departe de crescatoriei,ei cunoscand bine zona si este riscul ca ei sa ia cu ei si ceva pui mai neexperimentati care nu cunosc bine locul si care vor obosii repede si se vor lasa in alte crescatorii sau locuri si pot fi pierduti pentru totdeauna.Puii in primele doua luni au tendinta sa zboare departe de crescatorie din cauza ca sunt energici , dar fara experienta,nu cunosc bine zona,intra in alte stoluri care trec prin zona ,de asemenea sa nu se faca nici antrenamente cu ei in zilele de concurs,exista riscul major ca ei sa fie atrasi in alte stoluri sa zboare cu ele pana obosesc si nu se mai pot intoarce acasa.
Greseli se vor mai face ,dar nu cred ca un crescator care face selectia dupa sanatatea puilor ,va elimina puii sanatosi .
Paradoxal este faptul ca cu toate ca avem pasari care arata bine la mana si intrunesc toate caracteristicile ,de foarte multe ori constatam ca nu sunt pasari performante si nu sunt bune de nimic, chiar daca provin dintr-o familie buna .Din cuib ,nu avem de unde sa stim daca viitorii pui vor fi pasari bune , cu un simt de orientare desvoltat ,daca sunt despepti ,daca o sa aibe dorinta si atasamentul fata de crescatorie si dorinta de a se intoarce acasa , cum de altfel nu putem vedea daca pe parcursul vietii ,amunite organe interne ,functioneaza normal, iar la eforturi sa cedeze fizic. Dar daca vedem sanatatea lor de mici ,vitalitatea lor ,puterea de refacere dupa efort intr-un timp scurt ,ca mai apoi pasarea sa-si intre in ritmul metabolic normal ,mentinandu-si forma , avem certitudinea ca acel porumbel are sanse de reusita .

Numai prin selectiea cosului ,putem sa ne dam seama ,cu conditia ca porumbeii sa fie intretinuti corespunzator , sa primeasca hrana adecvata in functie de situatie, antrenamente sistematice ,recuperarea complecta ,odihna cuvenita ,conditii prielnice in crescatorie ,fara umezeala ,fara curent ,cu o ventilatie corecta beneficiind de mult aer curat.
Dacă ai porumbei de calitate, sănătoşi, în formă, bine antrenaţi, capabili fizic să zboare anumite distanţe, vei avea sosiri bune la concursuri.Educarea porumbeilor trebuie facuta imediat dupa intarcare. S-au scris multe articole despre acest subiect.
Aveti mare grija in momentul cand incepeti primele antrenamente cu puii ,ei sunt viitorul crescatoriei si de ei depind rezultatele din anii ce urmeaza,trebuie sa respectati un program de antrenament,primele antrenamente sa fie facute pe vreme buna ,racoroasa ,de dimineata este foarte important acest lucru,nu aglomerati puii in lazile de transport,in timpul transportului aveti grija ca puii sa aibe suficent aer in mijlocul de transport sa nu transpire.
Si cunostintele mele sunt limitate si nu cred ca exista crescator care sa le stie pe toate ,dar am invatat cate ceva folositor mie dealungul anilor ,intelegand ca si din cei mai buni porumbei din lumea intreaga ,dau pui prosti si atunci pot spune ca cel mai important lucru este sa avem si noroc.

Ar fi prea frumos si prea simplu sa imperecheazi un super mascul cu o super femela si sa scoti o pleada de super zburatori.! Dar daca din start pleci cu pasari cumparate de la crescatori unde competitia este puternica si porumbeii adusi fac parte dintr-o mare familie de buni zburatori si reproducatori ,ai sansa probabilitatii mai mare de reusita ,insa nu este asa de simplu de aceea am spus ca trebuie sa ai si putin noroc .
Porumbeii maturi in forma la vaduvie, iti arata ca au pudra pe pene ,le stralucesc ochii, dejectiile lor peste noapte sunt numai intr-un singur loc , concentrate intr-o singura margea in doua culori si tari,asta denota ca pasarea a dormit linistita .Abea asteapta sa faca baie si cand este eliberata afara pentru a se antrena ,tasneste cu un mare chef de a zbura , picioarele sunt curate si calde iar pieptul are culoarea roz,acestea fiind in mare indiciile ca pasarea este in forma .
Într-o crescătorie proastă, porumbeii nu-si vor atinge forma de vârf. Într-o crescătorie bună po?i observa tot timpul pânze de păianjeni în partea superioară a acoperisului.
Dacă ai probleme multe cu sănătatea porumbeilor, e foarte probabil să ai o crescătorie care nu este bună.Tratand bolile care nu exista se slabeste vitalitatea porumbelului. Nu trebuie nici sa trecem in cealalta extrema incat sa nu tratam porumbeii deloc.
Un porumbel crescut intr-un mediu ostil, aglomerat, stresat tot timpul pentru a-si apara teritoriul, neglijat din punct de vedere al ingrijirii si al hranirii nu va putea niciodata sa faca performanta indiferent din ce rasa si linie vestita face parte.
Daca din start respecti toate cerintele incepand cu achizitionarea de porumbei ,amenajarea crescatoriel care sa intruneasca toate criteriile,cunoscand deasemeni restul cerintelor porumbeilor,urmeaza sa intelegi etapa recuperarii lor dupa concurs. Multi vin obositi ,epuizati ,unii se recupereaza repede ,altii deloc. Sunt 3 criterii de baza pe care trebuie sa le urmariti permanent: greutatea corporala ,culoarea ochilor si culoarea muschilor pectorali.
Este normal ca o pasare care vine de la distante mari, sa fie epuizata si greutatea corporala sa fie scazuta si sa nu mai aibe pofta de mancare , dar in curand aceasta stare trebuie sa se schimbe rapid si dupa cateva zile va trebuii sa revina la normal ,sa aibe un apetit bun si sa ia in greutate. Daca nu se intampla asa intr-un timp relativ scurt ,pasarea este compromisa si cariera ei sportiva poate fi terminata .
Cand pasarile revin acasa de la un concurs greu si distanta lunga ,deasemeni culoarea ochilor nu mai au stralucire, sunt stersi ,tulburi , dar in scurt timp in perioada recuperarii ,ochii acestui porumbel trebuie sa revina la culoarea initiala avuta ,daca nu se intampla asa ,inseamna ca pasarea nu va mai avea viitor.
Multi incepatori nu dau importanta culorii muschilor pectorali ,care la efort maxim ,devin albastri ,inflamati si tari, daca in cateva zile culoarea nu revine la normal adica roz,aceste pasari sunt nerecuperate fizic prezentand inca febra musculara .Din start aceste pasari si-au pierdut capacitatea de a mai zbura la viteza maxima si pentru a o ajuta in continuare este angajarea de antrenamente pe distante scurte in asa fel ca pasarea sa-si recapete tonusul si curajul de as-si recastiga increderea in fortele proprii.
In ziua de astazi foarte multi crescatori incepatori sau fara experienta ,detin un numar mare de porumbei la reprodus si asta din motivul ca sunt cumparate de la crescatori cu renume si din pasari performante – nu este nimic gresit in asta ,dar daca in decurs de 3…4 ani nu au reprodus numic bun ,nu mai vad sensul ca aceste pasari sa mai ocupe loc in crescatorie.O pasare daca la 2 ani nu a reusit performante ,nici cand imbatraneste nu va mai face , de aceea multi campioni angajeaza pasari tinere , verificandu-le potenta .Asta explica faptul de ce in clasamente sunt foarte multe pasari tinere angajate la etape pana in 500 km sau pasari de 2 ani angajate la etape peste 800..900 km, care ocupa locuri fruntase.
Calitatea slaba sau sanatatea precara a porumbeilor ,dar si nepriceperea multora ,este marea dilema pentru majoritatea crescatorilor care nu au rezultate remarcabile.
Daca ar tine cont majoritatea incepatorilor sau acelor fara experienta de toate detaliile, cu cea mai mare seriozitate,de a mentine pasarile in perfecta stare de sanatate 365 de zile ,atunci sunt pe drumul cel bun pentru a face selectie buna .!
Majoritatea crescatorilor de TOP si-au creat in timp doua sau trei familii si majoritatea porumbeilor campioni, provin din incrucisarea acestor familii consangvine. In multe cazuri fericite ,multi crescatori campioni fac schimb intre ei impartind puii pentru ai incrucisa cu propii porumbei si asa a rezultat mentinerea si explozia de super porumbei in ambele crescatorii, sau au cumparat unul ,maxim doi porumbei de top si au incrucisat importurile cu ceea ce aveau ei mai bun in propriile crescatorii. Nu poti obtine ceva mai bun daca nu adaugi ceva nou la zestrea de gene.
Daca imperechezi porumbelul adus sau cumparat cu porumbeii tai care au demonstrat ca sunt buni reproducatori ,este o cale mult mai rapida si mai directa spre succes decat sa imperechezi importuri cu importuri.
Valoarea unei pasari de reproductie poate fi recunoscuta dupa valoarea urmasilor pe care ii produce si nu dupa valoarea pe care au avut-o stramosii. Daca la urmasii unei pasari cu origine foarte buna nu apar caractere cu o valoare peste o anumita limita,inseamna ca acel cuplu nu a reusit combinatia dorita .Genetica este inca o materie nu indeajuns studiata si inteleasa de multi.
Degeaba pedigreele arata stramosi exceptionali in generatia a 5-a, daca parintii si bunicii nu au nicio valoare sportiva. Este in zadar sa asteptam obtinerea valorii generatiei a 5-a de la descendenti din porumbei fara valoare.
Sunt multi crescatori fara rezultate care se amagesc ,dar care se lauda ca au porumbei cu origini ca :Symons, Cattrijsse,Huyskens-Van Riel,Bricoux,Stichelbaut, Delbar, Jan Aarden, Vanbruaene sau Janssen, etc. Ceea ce nu stiu este faptul ca acele origini sunt atat de indepartate incat se amagesc singuri asteptand urmasi de exceptie.Faptul ca se tine cont prea mult de nume, rase si pedigree, acest lucru a dus deja la prea multe dezamagiri in randul multora.
O gresala pe care o fac multi crescatori este sa importe porumbei care au aceleasi defecte ca cei proprii. Un asemenea lucru duce in mod inevitabil la distrugerea unei colonii.Fiecare crescator, serios in mod ocazional, vrea sa isi imbunatateasca familia sa de porumbei importand alti porumbei pentru a-i incrucisa cu ai sai. Pentru a creste sansele unei incrucisari de succes ceea ce este foarte important este sa fii constient de neajunsurile si defectele propriilor porumbei.
Multi crescatori au inteles si rolul taliei la un porumbel si felul cum arată, cum se comporta si cum progresează formand un întreg.Talia porumbeilor se alege în functie de scopul pe care îl urmarim fiecare în parte.Atunci cand vine vorba de reproductie, va trebui sa împerechem porumbeii care au aceiasi talie. Dacă un porumbel are o talie mica si este un campion, înseamnă că si talia l-a ajutat iar el posedă o genă pentru acea talie.
Dacă ar fi posibil sa pastram tot ce are un porumbel si sa-i schimbam talia, desi acesta este un campion el nu va mai fi în stare sa castige concursuri asa cum o facea înainte. Ceea ce vreau să scot în evidenta este importanta pe care o are talia în viata unui porumbel si nu numai. Atunci cand se împerecheaza doi porumbei de talie diferita, la nivel genetic au loc niste schimbari structurale importante conducand la nimic bun în care doar hazardul sau norocul poate face diferenta.
Musculatura ambilor parteneri trebuie sa fie elastica ,ca atunci cand o apesi ,ea sa revina repede la starea ei. Deasemeni osatura sa fie puternica ,bine conturata si legata ,cu furca stransa atat la mascul cat si la femela, iar aripile bine proportionate fata de corp, cu un penaj elastic in aripa si matasos si marunt pe corp.Comportamentul trebuie să fie iarasi o caracteristica importanta atunci cand cumparam sau crestem un porumbel. Trebuie sa stim cum se comportă ca parinte, cum îsi tratează stăpanul si cum face fată concursurilor. Nu trebuie sa acceptam porumbei care nu au grija de pui sau care nu au încredere în crescătorul lor.
Un porumbel bun trebuie să fie bun din toate punctele de vedere pentru a merita cuvântul foarte bun.Si astfel in timp veti obtine produsi moderati si cat mai buni din punct de vedere aerodinamic.Armonia generală a păsării nu este altceva decât senzaţia de tot unitar armonios, bine proporţionat pe care ţi-o produce un porumbel atunci când îl iei în mână. Dacă luăm în mână şi observăm că aproape fără efort pasărea ne alunecă dintre degete, că are corpul, să spunem, de forma unei picături de apă aflată în cădere liberă, atunci nu putem să nu recunoaştem o calitate a unui porumbel ce poate face performanţă. Această armonie este dată de o proporţionare adecvată a tuturor părţilor corpului şi de forma aerodinamică a acestuia.
Deasemeni cei care au posibilitatea sa concureze numai pana la 800…900 km , au imperecheat pasari de maraton de exceptie cu o rezistenta crescuta, cu porumbei de general – fond deasemeni de exceptie ,unde viteza este mai mare fata de cei de maraton.Iar cei care participa la concursuri trecute de 900…1000 km ,au imperecheat pasari de maraton de exceptie, cele mai rezistente cu pasari de fond-mare fond tot de exceptie,care aveau in plus putina viteza fata de rezistenta celui de maraton .
Ce diferenta exista intre aceste doua tipuri ,porumbei de 800…900.km si porumbei care depasect 1200 km. Este o diferenta mare.In prima categorie acesti porumbei au aceasi putere de lupta, dar mai elastic, cu o calitate a musculaturii ce ii permite o rezistenta mare. Cu un caracter mai putin exploziv( in comparatie cu porumbeii de viteza – demifond), mai calm si fara nici un balast, pieptul ingust, usori, la prima privire par destul de uscati,cu musculatura putina si cu o coada lunga. Pieptul lat, oasese dure, penajul prea dens si bogat nu le sunt caracteristice acestora. Acestea sunt balast.Acest tip de pasari numite si pasari de fond- mare fond sau pasari de o zi in care pot acoperii distanta in zbor 13…14 ore de la lasare,zboara 13-14 ore in continuare fara sa se odihneasca, este capabila sa dea totul din ea, folosind energia si toate rezervele pentru castigarea unui concurs.
Dar daca sunt angajate la etape ce depaseste cu mult 900..1000km. moare pe ultimii km, epuizandu-se in zbor.La aceste concursuri sunt necesari porumbeii mai lenti, calmi, linistiti,cu un corp dezvoltat,lasand kilometrii sub aripile lor, care noaptea se odihnesc, iar dimineata continua cursa.Acestia sunt maratonistii care cu o suprafata mare a aripilor cu care isi asigura un tempo linistit. Noaptea se odihnesc, iar dimineata continua din nou intr-o conditie fizica mai buna.
Este tot mai greu sa formezi o familie de porumbei de maraton ,intrucat maturizarea lor incepe de la varsta de 3 ani si in ultimul timp catastrofele climatologice au aparut in numar mare peste tot in tara in care se pierd acum foarte multi porumbei indiferent de valoarea lor sportiva.
In fiecare an fiecare club cu profil columbofil trece prin aceste catastrofe in care pierderile de porumbei sunt majore si se pierd chiar si cei mai buni porumbei de pe zona care au fost in top ani la rand.
Uni spun ca din cauza incalzirii globale si a climei care este intr-o continua schimbare cu mari variatii de temperatura si precipitatii abundente, sunt aceste pierderi masive de porumbei denumite de noi columbofilii catastrofe.
De acea porumbelul de maraton este mai greu de reprodus ,verificat si mentinut ,in comparatie de porumbeii de viteza ,demifond ,fond sub 700 km.

1 Comment on "Readucere aminte !"

  1. Un articol excelent maestre!

Leave a comment

Your email address will not be published.


*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.